Introducere /на латыни/

Информация - Разное

Другие материалы по предмету Разное

Скачать Бесплатно!
Для того чтобы скачать эту работу.
1. Пожалуйста введите слова с картинки:

2. И нажмите на эту кнопку.
закрыть



#238;nţelegere ştiinţifică a mecanismului acţiunii sociale a dreptului, a funcţiilor lui, a esenţei conţinutului şi formei sale, a legăturilor sale multiple cu societatea.

Referindu-ne la principalele metode ale cercetării juridice menţionăm n primul rnd metoda logică.

n cercetarea dreptului, a fenomenului juridic att de complex, Teoria dreptului, toate ştiinţele juridice se folosesc de categoriile, raţionamentele logice. Făcnd abstracţie de ceea ce nu este esenţial, ntmplător n existenţa dreptului, teoria caută să dezvăluie, folosindu-se de metoda logică, ceea ce este esenţial, caracteristic, pentru drept. De importanţa aplicării Logicii n cercetarea fenomenului juridic vorbeşte nsăşi faptul că s-a conturat ca o disciplină aparte logica juridică.

n legătură cu metoda istorică arătăm că potrivit acestei metode ştiinţele juridice cercetează dreptul n perspectiva şi evoluţia sa istorică, de-a lungul diferitelor ornduiri sociale, ele analizează esenţa, forma şi funcţiile dreptului raportate la etapa istorică pe care o străbate o societate, ştiut fiind că instituţiile juridice poartă pecetea transformărilor istorice ale poporului şi ţării respective.

Apelnd la istorie, dreptul şi află condiţiile ce-i pot descifra ascendenţa. Astfel, plecnd de la datele pe care le oferă istoria, n cercetarea marilor instituţii juridice ştiinţa dreptului, constatnd vechimea lor, le urmăreşte evoluţia, configuraţia, funcţiile etc.

O altă metodă, ce poate fi amintită n cadrul aceluiaşi capitol, este metoda comparată. Compararea sistemelor de drept ale diverselor state, a trăsăturilor ramurilor, instituţiilor şi normelor acestora s-a dovedit extrem de fructuoasă n procesul metodologic de studiere a fenomenului juridic.

Comparaţia ajută esenţial la construirea tipologiilor juridice şi clasificărilor, n procesul de legiferare. Metoda comparativă are, de asemenea, o importanţă majoră, ea furniznd informaţii preţioase legiuitorului, n legătură cu reglementările cuprinse n alte sisteme de drept sau n documente juridice internaţionale. Prin studiul comparat al diferitelor instituţii juridice naţionale se desprind factorii se determină att trăsăturile lor comune ct şi cele specifice Importanţa deosebită a metodei comparate este dată şi de crearea unei ramuri distincte n sistemul ştiinţelor juridice dreptul comparat.

Metoda sociologică, reprezintă o direcţie de cercetare cu reale foloase pentru cunoaşterea realităţii juridice.

Sociologia aduce o viziune nouă asupra dreptului definindu-l ca un fapt social şi ncearcă să resistematizeze sursele evoluţiei şi influenţei dreptului asupra societăţii, oferind ştiinţelor juridice o metodă raţională de studiere a fenomenului social. Cercetarea sociologică juridică (metoda sociologică) poate fi utilizată de legiuitor pentru a-şi procura informaţii n legătură cu măsura n care legea este respectată şi n ce proporţie legea şi găseşte suport din partea sentimentului juridic comun.

Necesitatea introducerii unor metode cantitative n cercetarea ştiinţifică juridică şi n practica dreptului a izvort din nevoia de a conferi noi valenţe acestei cercetări, n strnsă legătură cu unităţile practice. Folosirea calculatoarelor ajută deciziei, această folosire nu ngustează posibilităţile de decizie, ci dimpotrivă le optimizează. Timpul economisit este folosit la fundamentarea temeinică a deciziei. Informatica juridică mbunătăţeşte procesul decizional prin rapiditatea efectuării diferitelor operaţiuni.

Ca o concluzie, după prezentarea succintă a metodelor de cercetare, se impune constatarea că ele nu trebuie nţelese n mod izolat, ci n interdependenţa complementaritatea lor. Folosindu-le astfel, cercetarea ştiinţifică juridică, att cea fundamentală, preponderent teoretică, ct şi cea aplicativă are garanţia obţinerii unor rezultate valoroase şi utile.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie

 

N. Popa. Teoria generală a dreptului. Bucureşti, 1992.

G.Vrabie, S. Popescu. Teoria generală a dreptului. Iaşi, 1993.

I. Ceterchi, M. Luburici. Teoria generală a statului şi dreptului. Bucureşti, 1983.

A. Gulipe. C voprosu o formirovanii metodologhii pravovoi nauchi. Sovetscoe gosudarstvo i pravo. 1991, Nr. 4.

V. Cozlov. Problemо predmeta i metodologhia obşcei teorii prava. Leningrad, 1989

D. Ciobanu. Introducere n studiul dreptului. Bucureşti, 1993.

I. Humă. Introducere n studiul dreptului. Iaşi, 1993

Teoria generală a dreptului. (curs de lecţii). N. Novgorod, 1993.

L. Mamut. Nauca o gosudarstve i prave: neobhodimosti radicalinogo obnovlenia.// Filosofschie nauchi. 1989, Nr. 11

 

 

 

Planul lucrării

 

Introducere

Obiectul de studiu

Metodele cercetării ştiinţifice a fenomenului juridic

Consideraţii generale

Noţiunea metodologiei juridice

Metodologia cercetării ştiinţifice juridice

Metoda logică

Metoda istorică

Metoda comparativă

Metoda sociologică

Metoda cantitativă şi alte metode

Concluzii

Bibliografie

s