Introducere

Информация - Разное

Другие материалы по предмету Разное

Скачать Бесплатно!
Для того чтобы скачать эту работу.
1. Пожалуйста введите слова с картинки:

2. И нажмите на эту кнопку.
закрыть



e loc studierea dreptului n toată complexitatea sa

n legătură cu acest fapt menţionăm extinderea cercetărilor interdisciplinare cu folosirea evidentă şi a unor metode complexe. Ştiinţele juridice nu au fost nici ele scutite de această orientare, deşi din păcate, n acest domeniu s-a făcut destul de puţin pentru cercetarea teoretică a noilor metodologii şi, ca o consecinţă firească a acestei stări de lucruri, nici utilizarea practică a noilor metode nu a nregistrat progresele necesare.

O bună cunoaştere, explicare şi interpretare a dreptului (a fenomenului juridic) reclamă o metodologie corespunzătoare n baza căreia să se realizeze o nţelegere ştiinţifică a mecanismului acţiunii sociale a dreptului, a funcţiilor lui, a esenţei conţinutului şi formei sale, a legăturilor sale multiple cu societatea.

Referindu-ne la principalele metode ale cercetării juridice menţionăm n primul rnd metoda logică.

n cercetarea dreptului, a fenomenului juridic att de complex, Teoria dreptului, toate ştiinţele juridice se folosesc de categoriile, raţionamentele logice. Făcnd abstracţie de ceea ce nu este esenţial, ntmplător n existenţa dreptului, teoria caută să dezvăluie, folosindu-se de metoda logică, ceea ce este esenţial, caracteristic, pentru drept. De importanţa aplicării Logicii n cercetarea fenomenului juridic vorbeşte nsăşi faptul că s-a conturat ca o disciplină aparte logica juridică.

n legătură cu metoda istorică arătăm că potrivit acestei metode ştiinţele juridice cercetează dreptul n perspectiva şi evoluţia sa istorică, de-a lungul diferitelor ornduiri sociale, ele analizează esenţa, forma şi funcţiile dreptului raportate la etapa istorică pe care o străbate o societate, ştiut fiind că instituţiile juridice poartă pecetea transformărilor istorice ale poporului şi ţării respective.

Apelnd la istorie, dreptul şi află condiţiile ce-i pot descifra ascendenţa. Astfel, plecnd de la datele pe care le oferă istoria, n cercetarea marilor instituţii juridice ştiinţa dreptului, constatnd vechimea lor, le urmăreşte evoluţia, configuraţia, funcţiile etc.

O altă metodă, ce poate fi amintită n cadrul aceluiaşi capitol, este metoda comparată. Compararea sistemelor de drept ale diverselor state, a trăsăturilor ramurilor, instituţiilor şi normelor acestora s-a dovedit extrem de fructuoasă n procesul metodologic de studiere a fenomenului juridic.

Comparaţia ajută esenţial la construirea tipologiilor juridice şi clasificărilor, n procesul de legiferare. Metoda comparativă are, de asemenea, o importanţă majoră, ea furniznd informaţii preţioase legiuitorului, n legătură cu reglementările cuprinse n alte sisteme de drept sau n documente juridice internaţionale. Prin studiul comparat al diferitelor instituţii juridice naţionale se desprind factorii se determină att trăsăturile lor comune ct şi cele specifice Importanţa deosebită a metodei comparate este dată şi de crearea unei ramuri distincte n sistemul ştiinţelor juridice dreptul comparat.

Metoda sociologică, reprezintă o direcţie de cercetare cu reale foloase pentru cunoaşterea realităţii juridice.

Sociologia aduce o viziune nouă asupra dreptului definindu-l ca un fapt social şi ncearcă să resistematizeze sursele evoluţiei şi influenţei dreptului asupra societăţii, oferind ştiinţelor juridice o metodă raţională de studiere a fenomenului social. Cercetarea sociologică juridică (metoda sociologică) poate fi utilizată de legiuitor pentru a-şi procura informaţii n legătură cu măsura n care legea este respectată şi n ce proporţie legea şi găseşte suport din partea sentimentului juridic comun.

Necesitatea introducerii unor metode cantitative n cercetarea ştiinţifică juridică şi n practica dreptului a izvort din nevoia de a conferi noi valenţe acestei cercetări, n strnsă legătură cu unităţile practice. Folosirea calculatoarelor ajută deciziei, această folosire nu ngustează posibilităţile de decizie, ci dimpotrivă le optimizează. Timpul economisit este folosit la fundamentarea temeinică a deciziei. Informatica juridică mbunătăţeşte procesul decizional prin rapiditatea efectuării diferitelor operaţiuni.

Ca o concluzie, după prezentarea succintă a metodelor de cercetare, se impune constatarea că ele nu trebuie nţelese n mod izolat, ci n interdependenţa complementaritatea lor. Folosindu-le astfel, cercetarea ştiinţifică juridică, att cea fundamentală, preponderent teoretică, ct şi cea aplicativă are garanţia obţinerii unor rezultate valoroase şi utile.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie

 

N. Popa. Teoria generală a dreptului. Bucureşti, 1992.

G.Vrabie, S. Popescu. Teoria generală a dreptului. Iaşi, 1993.

  1. Ceterchi, M. Luburici. Teoria generală a statului şi dreptului. Bucureşti, 1983.
  2. Gulipe. C voprosu o formirovanii metodologhii pravovoi nauchi. Sovetscoe gosudarstvo i pravo. 1991, Nr. 4.

V. Cozlov. Problem predmeta i metodologhia obşcei teorii prava. Leningrad, 1989

D. Ciobanu. Introducere n studiul dreptului. Bucureşti, 1993.

I. Humă. Introducere n studiul dreptului. Iaşi, 1993

Teoria generală a dreptului. (curs de lecţii). N. Novgorod, 1993.

L. Mamut. Nauca o gosudarstve i prave: neobhodimosti radicalinogo obnovlenia.// Filosofschie nauchi. 1989, Nr. 11

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Planul lucrării

 

Introducere ……………………………………………………………………1

Obiectul de studiu ……………………………………………………………2

Metodele cercetării ştiinţifice a fenomenului juridic……………………….…6

Consideraţii generale……………………………………………………6

Noţiunea metodologiei juridice ……………………………………………….9

Metodologia cercetării ştiinţifice juridice ……………………………………11

Metoda logică.…………………………………………………..11

Metoda istorică ……………………………………………….. 14

Metoda comparativă …………………………………………...16

Metoda sociologică ……………………………………………20

Metoda cantitativă şi alte metode ..…………………………….25

Concluzii ……………………………………………………………………..28

Bibliografie …………………………………………………………………..32

 

s